- evaluari proprietati imobiliare
- evaluari bunuri mobile
- evaluari intreprinderi
- evaluari active financiare
- Consultanta evaluare
- Consultanta fiscala si audit
- Proprietate intelectuala
- Dreptul de proprietate
- Evaluari active
- Termeni evaluare active
- Valoarea de piata si metode
- Tipuri de valori determinate
- Evaluare active imobiliare
- Evaluare active mobile
- Evaluarea activelor financiare
- Evaluare intreprinderi
- Evaluarea afacerilor
- Evaluarea in contabilitate
- Evaluarea patrimoniului
- Etape evaluare active
- Evaluarea activelor la achizitie
- Evaluarea activelor la bilant
- Evaluarea activelor la iesire
- Evaluarea costurilor de productie
- Tipuri active financiare
- Dependenta contabilitate-evaluare
- Reevaluarea activelor
- Reevaluarea imobilizarilor corporale
- Reevaluarea activelor imobilizate
- Tipuri de imobilizari reevaluate
- Monografie contabila reevaluare
- Tratamente reevaluarea stocurilor
- Amortizarea activelor
- Evaluarea activelor amortizabile
- Metode de determinare a amortizarii
- Amortizarea mijloacelor fixe
- Link-uri utile
- Cadastru si intabulare
- Carte funciara
Evaluari imobiliare
Raport evaluare - Evaluatori romania
- Monitorul oficial
- Contabilitate si audit
- Administratia financiara
DREPTUL DE PROPRIETATE
-> Definitia si caracteristicile dreptului de proprietate
-> Caracterele generale ale dreptului de proprietate
-> Dreptul de accesiune
-> Dreptul de proprietate publica
-> Obiectul dreptului de proprietate publica
-> Dreptul de proprietate privata
-> Ingradirile de interes privat
-> Dobandirea dreptului de proprietate
-> Dreptul de uzufruct
-> Dreptul de uz, abitatie si superficie
Ingradirile de interes privat
In principiu, exercitarea dreptului de proprietate este nelimitata. Proprietarul unui bun, pe langa dreptul de a-l poseda, de a-l folosi, de a-i culege foloasele si de a dispune de el in mod exclusiv si absolut, dar cu precizarea: „in limitele legii”.
Constitutia Romaniei prevede ca: „ dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii si obiceiului, revin proprietarului”.
Îngradirile legale privesc acele prescriptii care rezulta din dispozitii legale, oricare ar fi ele. Îngradirile de interes public privesc fie proprietatea cladita, fie proprietatea necladita si pot fi grupate astfel:
1. Restrictii de interes edilitar, sunt acelea prin care cei ce construiec in perimetrul localitatilor sunt obligati sa respecte anumite reguli de aliniere, inaltime, etc.
2. Restrictii de interes istoric si cultural, prin care legiuitorul a avut in vedere ocrotirea, salvarea si conservarea urmelor trecutului nostru istoric-cultural, precum si a valorilor specifice spiritului romanesc.
3. Restrictiile in interesul salubritatii si a sanatatii publice sunt acelea prin care se urmareste înlaturarea surselor poluante ce pun in pericol sanatatea publica.
4. Restrictiile de interes economic general sau interes fiscal privesc:
- regimul de exploatare al padurilor, legiferat prin Legea nr. 26/1996 Codul silvic, de Legea nr. 18/1991 privitoare la fondul funciar si forestier, Legea nr. 1/2001 precum si alte acte normative
- regimul de exploatare a bogatiilor naturale ale subsolului care, potrivit art.135 din Constitutia Romaniei, sunt proprietate publica.
- regimul de folosire a apelor curgatoare, a lacurilor, precum si a apelor marii teritoriale este, de asemenea reglementat de legi speciale.
- regimul de producere si transportul energiei electrice impuse proprietarilor de terenuri o serie de restrictii, cum ar fi taierea arborilor si pomilor crescuti sub aceste retele.
5. Restrictii in interesul apararii sunt acelea care privesc necesitatile de aparare a tarii si de siguranta in zona frontierei de stat.
6. Alte îngradiri de utilitatea publica :
- distanta minima a constructiilor fata de calea ferata;
- regimul juridic al constructiilor drumurilor;
- regimul juridic al folosiri apelor;
- regimul juridic privind vanzarea sau folosirea anumitor bunuri, cum ar fi medicamentele, substantele toxice, stupefiantele, aromele si munitiile.
Îngradirile de interes privat sunt generate de raporturile de vecinatate si Codul civil distinge doua asemenea îngradiri si anume: servitutii naturale si legale.
Obligatia de granituire sau hotarnicie izvoraste din prevederile art. 584 Cod civil conform caruia proprietarul are dreptul de a cere vecinului sau sa fixeze linia de hotar dintre cele doua proprietatii.
Obligatia de a îngradi proprietatea impusa de dispozitiile art. 585 si 600 din Codul civil. In acest sens, se prevede ca: „ tot proprietarul isi poate îngradi proprietatea, afara de cazurile exceptate de lege”, iar art.600 prevede ca: „ fiecare proprietar poate, in orase si suburbii, a îndatora pe vecinul sau sa contribuie la cladirea si repararea îngradirii ce desparte curtile si gradinile lor”.
Îngradirile ce impun prestatii pasive-abstentatiuni sunt grupate astfel:
• restrictii privitoare la scurgerea apelor;
• restrictii privitoare la plantarea pomilor;
• restrictii privitoare la lucrari sau constructii;
• restrictii privitoare la vederea in proprietatea vecinului;
• restrictii de trecere;
• interdictia instrainarii terenului atribuit prin constituirea dreptului de proprietate;
• restrictia privind picatura stresinilor;
Îngradirile conventionale – restrictiilor privitoare la exercitarea dreptului de proprietare se pot face si pe calea conventionale, adica prin intelegerea partilor.
Astfel, un proprietarul care isi instraineaza un teren sau un imobil, cu titlu oneros sau gratuit, poate conveni cu dobanditorul ca drept de proprietate dobandit prin aceea conventie sa sufere anumite îngradiri.
Îngradiri pe cale judecatoreasca – dreptul de proprietate poate suferi anumite îngradiri si pe cale judecatoreaca. Aceste îngradiri nu sunt enumerate de lege, insa rezulta din raporturile de vecinatate, in care instanta este chemata sa constate si sa le hotarasca.
Îngradiri aduse prin conventii care lovesc de indisponibilitatea bunul înstrainat – legislatia romana recunoaste aceste îngradiri, daca sunt întrunite doua conditii:
- inalienabilitate prevazuta de conventie sa aiba caracter temporar, de exemplu, donatorul doneaza o parte din averea sa altei persoane, cu conditia ca donatorul sa nu o înstraineze înainte de a ajunge la majorat;
- inalienabilitatea sa fie întemeiata pe un interes legitim si serios, de exemplu, donatorul pune conditia ca donatorul sa nu instraineze bunul donat, atata timp cat donatorul este in viata.




